- Rating: ★★★★★
- Editura: Corint, imprint Corint Fiction
- Traducere: Cristina Gogianu
- Pagini: 256
- Goodreads: Librăria Les Chats Noirs
- Poate fi cumpărată de aici: https://edituracorint.ro/libraria-les-chat-noirs.html
„Librăria Les Chats Noirs” de Piergiorgio Pulixi este genul de carte care te cucerește încet, dar sigur, până ajungi să nu o mai poți lăsa din mână. Pentru mine, a fost o experiență foarte plăcută, chiar dacă la început am avut nevoie de puțin timp să mă obișnuiesc cu stilul autorului. Nu mai citisem de ceva vreme un roman scris de un autor italian și am simțit diferența în limbaj, în expresii și în ritm. Dar, pe măsură ce am avansat în poveste, totul a devenit din ce în ce mai natural, iar cartea m-a prins complet.
Acțiunea se învârte în jurul lui Marzio Montecristo, un personaj absolut delicios, proprietarul unei librării din Cagliari specializată în romane polițiste. Librăria, cu numele sugestiv Les Chats Noirs, este un loc aparte, nu doar datorită cărților, ci și datorită celor două pisici negre, Miss Marple și Poirot, care îi dau un farmec aparte. Marzio este genul de personaj pe care îl îndrăgești imediat: ironic, ușor morocănos, cu un umor acid care m-a făcut să zâmbesc de multe ori. Interacțiunile lui cu clienții, mai ales cu cei mai ciudați sau dubioși, sunt savuroase și dau un plus de viață poveștii.
Un alt element care mi-a plăcut mult este clubul de lectură „Detectivii de marți”, un grup de oameni pasionați de romane polițiste, fiecare cu personalitatea lui distinctă. Ei nu sunt detectivi profesioniști, dar au o minte ageră și o pasiune reală pentru mistere. Atmosfera întâlnirilor lor mi-a dat un sentiment cald, de comunitate, și mi-a amintit, pe alocuri, de vibe-ul din seria „Clubul Crimelor de joi” de Richard Osman, unde un grup aparent obișnuit ajunge să dezlege cazuri complicate.
Lucrurile devin cu adevărat interesante în momentul în care în librărie apare inspectoarea Angela Dimase, care le cere ajutorul într-un caz extrem de dificil. Este vorba despre un criminal în serie, supranumit „asasinul cu clepsidră”, un personaj înfricoșător, ale cărui crime sunt descrise într-un mod care chiar îți dă fiori. Deși cartea nu este un thriller alert, plin de acțiune continuă, are un ritm foarte plăcut și o atmosferă captivantă. Este mai degrabă un cozy mystery, dar unul care știe exact când să devină tensionat și să te țină cu sufletul la gură.
Mi-a plăcut mult felul în care autorul combină umorul cu momentele întunecate. Pe de o parte, ai dialoguri pline de ironie și situații ușor amuzante, iar pe de altă parte, ai crimele misterioase care aduc un contrast puternic și creează suspans. Povestea este scrisă foarte fluid, se citește rapid și te face să vrei să afli mereu ce urmează. În plus, sunt presărate multe referințe la autori clasici de literatură polițistă, ceea ce transformă lectura într-un mic omagiu adus genului.
Un alt lucru care mi-a rămas în minte este faptul că, dincolo de mister, cartea atinge și teme mai profunde, cum ar fi fragilitatea umană, boala, nedreptatea sau răutatea oamenilor. Aceste detalii dau greutate poveștii și o fac mai mult decât un simplu roman polițist.
Per total, pentru mine a fost o lectură extrem de plăcută, una care m-a cucerit treptat și care m-a făcut să mă atașez de personaje și de atmosfera din librărie. Este genul de carte perfectă pentru momentele în care vrei să te relaxezi, dar în același timp să fii prins într-un mister bine construit. Mi-a plăcut foarte mult și, sincer, abia aștept să citesc următorul volum din serie, pentru a mă reîntoarce în lumea acestei librării atât de speciale.
Dacă sunteți curioși să aflați și alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, unde au apărut sau vor apărea recenzii în zilele următoare: Analogii, Antologii; Anca și cărtile; Biblioteca lui Liviu; Cărțile mele și alți demoni; Ciobanul de azi; Citește-mi-l; Falled; Fata cu cartea; Literatura pe tocuri.
Un proiect Crime Club:
The Black Cats Bookshop – Piergiorgio Pulixi (Libreria Les Chats Noirs, #1)
“The Black Cats Bookshop” by Piergiorgio Pulixi is the kind of book that slowly but surely wins you over, until you simply can’t put it down. For me, it was a very pleasant experience, even though at the beginning I needed a little time to get used to the author’s style. I hadn’t read a novel by an Italian author in a while, and I could feel the difference in the language, expressions, and rhythm. But as I moved forward in the story, everything started to feel more and more natural, and the book completely drew me in.
The story revolves around Marzio Montecristo, an absolutely delightful character, the owner of a bookshop in Cagliari that specializes in crime novels. The bookshop, suggestively named Les Chats Noirs, is a special place—not only because of the books, but also because of the two black cats, Miss Marple and Poirot, who give it a unique charm. Marzio is the kind of character you instantly grow fond of: ironic, slightly grumpy, with a sharp sense of humor that made me smile many times. His interactions with customers—especially the stranger or more suspicious ones—are highly entertaining and bring extra life to the story.
Another element I really enjoyed is the reading club “The Tuesday Detectives,” a group of people passionate about crime fiction, each with their own distinct personality. They are not professional detectives, but they have sharp minds and a genuine love for mysteries. The atmosphere of their meetings gave me a warm sense of community and, at times, reminded me of the vibe in the „Thursday Murder Club” series by Richard Osman, where an apparently ordinary group ends up solving complicated cases.
Things become truly interesting when Inspector Angela Dimase appears in the bookshop and asks for their help with an extremely difficult case. It involves a serial killer known as “the Hourglass Killer,” a frightening character whose crimes are described in a way that genuinely sends chills down your spine. Although the book is not a fast-paced thriller full of nonstop action, it has a very pleasant rhythm and a captivating atmosphere. It leans more toward a cozy mystery, but one that knows exactly when to become tense and keep you on edge.
I really appreciated the way the author blends humor with darker moments. On one hand, you have ironic dialogue and slightly amusing situations; on the other, there are mysterious crimes that create a strong contrast and build suspense. The story flows very smoothly, reads quickly, and constantly makes you want to find out what happens next. In addition, there are many references to classic crime fiction authors, which turns the reading experience into a small tribute to the genre.
Another thing that stayed with me is that, beyond the mystery, the book also touches on deeper themes such as human fragility, illness, injustice, and human cruelty. These details add weight to the story and make it more than just a simple crime novel.
Overall, for me, it was an extremely enjoyable read—one that gradually won me over and made me grow attached to the characters and the atmosphere of the bookshop. It’s the perfect kind of book for moments when you want to relax, but at the same time be drawn into a well-crafted mystery. I truly loved it and, honestly, I can’t wait to read the next volume in the series, just to return to the world of this very special bookshop.
