- Rating: ★★★★★
- Editura: Trei, imprint Fiction Connection / Crime
- Traducere: Alunița Voiculescu
- Pagini: 704
- Goodreads: Cine nu e gata…
- Poate fi cumpărată de aici: https://www.edituratrei.ro/carte/cine-nu-e-gata/14986/
Am început „Cine nu e gata…” cu așteptări foarte mari, pentru că „Omul de castane” a fost una dintre cele mai bune lecturi thriller pe care le-am descoperit în ultimii ani. Mă bucur că Søren Sveistrup a ales să continue universul construit în primul roman și să îi aducă din nou în prim-plan pe detectivii Naia Thulin și Mark Hess, două personaje pe care am ajuns să le îndrăgesc și să le urmăresc cu interes. Încă din primele pagini am simțit aceeași atmosferă apăsătoare, același sentiment că pericolul pândește la fiecare pas și că nimeni nu este cu adevărat ceea ce pare.
Povestea începe cu o imagine tulburătoare: o numărătoare de copii care răsună din adâncul unei păduri și un secret vechi de zeci de ani care pare să revină la suprafață. În trecut, un cadavru este descoperit în apă, iar ecourile acelei tragedii continuă să bântuie prezentul. Treizeci de ani mai târziu, o femeie începe să primească mesaje anonime care repetă aceeași numărătoare înfricoșătoare. Când aceasta dispare fără urmă, Thulin și Hess sunt chemați să investigheze cazul. Ceea ce pare inițial o simplă dispariție se transformă rapid într-o cursă contracronometru pentru prinderea unui criminal extrem de periculos, înainte ca acesta să lovească din nou.
Unul dintre lucrurile care mi-au plăcut cel mai mult a fost modul în care autorul a construit misterul. Fiecare capitol adaugă noi informații, dar în același timp ridică și mai multe întrebări. Am avut constant impresia că sunt cu un pas în urma anchetatorilor și că orice teorie pe care o formulam putea fi răsturnată la pagina următoare. Personajele secundare sunt atât de bine conturate și atât de atent învăluite în secrete, încât ajungi să suspectezi aproape pe toată lumea. Fiecare pare să ascundă ceva, iar acest lucru face lectura și mai captivantă.
Mi-a plăcut foarte mult și atenția acordată detaliilor. Ancheta este complexă, bine documentată și construită cu răbdare, iar toate indiciile sunt așezate cu grijă de-a lungul poveștii. Descrierile locurilor sunt foarte vii și contribuie enorm la atmosfera sumbră a romanului. Pădurile, străzile întunecate, clădirile și spațiile în care se desfășoară acțiunea devin aproape personaje în sine, amplificând tensiunea și senzația de neliniște.
Pe măsură ce povestea avansează, toate firele narative încep să se lege într-un mod impresionant. Evenimente care la început par complet separate ajung să fie conectate prin detalii neașteptate, iar relațiile dintre personaje capătă sens treptat. Mi-a plăcut foarte mult felul în care autorul dezvăluie adevărul pas cu pas, fără să grăbească rezolvarea misterului. Fiecare revelație are impact și adaugă o nouă piesă unui puzzle extrem de elaborat.
Naia Thulin și Mark Hess rămân, fără îndoială, sufletul acestei serii. Dincolo de abilitățile lor profesionale și de determinarea cu care urmăresc criminalul, autorul le oferă o profunzime emoțională remarcabilă. Vedem nu doar anchetatorii eficienți, ci și oamenii din spatele insignei. Le descoperim frustrările, greșelile, rănile vechi, temerile și momentele de vulnerabilitate. Tocmai aceste aspecte îi fac atât de credibili și atât de ușor de înțeles. Am empatizat cu ei de-a lungul întregii cărți și am simțit că fiecare decizie pe care o iau are o greutate reală.
Pe lângă suspansul specific unui thriller polițist, romanul vorbește și despre durere, vinovăție, pierderi și consecințele unor alegeri făcute cu mulți ani în urmă. Aceste teme adaugă profunzime poveștii și transformă lectura în ceva mai mult decât o simplă vânătoare de criminali. Este o carte care reușește să îmbine perfect tensiunea, misterul și emoția.
„Cine nu e gata…” este un thriller inteligent, întunecat și extrem de captivant, care m-a ținut cu sufletul la gură până la ultima pagină. Søren Sveistrup demonstrează încă o dată că știe să construiască povești complexe și personaje memorabile. Pentru mine, această continuare s-a ridicat la nivelul așteptărilor create de „Omul de castane” și a fost fără îndoială o lectură de cinci stele, pe care o recomand tuturor iubitorilor de thrillere polițiste bine construite.
Dacă sunteți curioși să aflați și alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, unde au apărut sau vor apărea recenzii în zilele următoare: Analogii, Antologii; Anca și cărtile; Biblioteca lui Liviu; Cărțile mele și alți demoni; Ciobanul de azi; Citește-mi-l; Falled; Fata cu cartea; Literatura pe tocuri.
Un proiect Crime Club:
Hide and Seek – Søren Sveistrup (Naia Thulin, #2)
I started “Hide and Seek” with very high expectations because „The Chestnut Man” was one of the best thriller reads I’ve discovered in recent years. I’m glad that Søren Sveistrup chose to continue the universe he built in the first novel and bring detectives Naia Thulin and Mark Hess back into the spotlight—two characters I’ve grown fond of and followed with great interest. From the very first pages, I felt that same oppressive atmosphere, the same sense that danger was lurking around every corner and that no one was truly who they seemed to be.
The story begins with a disturbing image: a children’s counting rhyme echoing from deep within a forest and a decades-old secret that seems to be resurfacing. In the past, a body is discovered in the water, and the echoes of that tragedy continue to haunt the present. Thirty years later, a woman begins receiving anonymous messages repeating the same chilling rhyme. When she disappears without a trace, Thulin and Hess are called in to investigate. What initially appears to be a simple missing-person case quickly turns into a race against time to catch an extremely dangerous killer before they strike again.
One of the things I enjoyed most was the way the author constructed the mystery. Every chapter adds new information while simultaneously raising even more questions. I constantly felt one step behind the investigators, and every theory I came up with seemed capable of being overturned on the very next page. The supporting characters are so well developed and so carefully wrapped in secrets that you end up suspecting almost everyone. Each person appears to be hiding something, which makes the story even more compelling.
I also really appreciated the attention to detail. The investigation is complex, thoroughly researched, and patiently developed, with clues carefully placed throughout the story. The descriptions of the settings are vivid and contribute enormously to the novel’s dark atmosphere. The forests, shadowy streets, buildings, and locations where the events unfold become almost characters in their own right, heightening both the tension and the sense of unease.
As the story progresses, all the narrative threads begin to come together in an impressive way. Events that initially seem completely unrelated become connected through unexpected details, and the relationships between the characters gradually start to make sense. I particularly enjoyed how the author reveals the truth step by step without rushing the resolution of the mystery. Every revelation carries weight and adds another piece to an incredibly intricate puzzle.
Naia Thulin and Mark Hess remain, without a doubt, the heart of this series. Beyond their professional skills and determination to track down the killer, the author gives them remarkable emotional depth. We see not only efficient investigators but also the people behind the badge. We discover their frustrations, mistakes, old wounds, fears, and moments of vulnerability. These qualities make them feel authentic and easy to connect with. I empathized with them throughout the entire novel and felt that every decision they made carried real significance.
Beyond the suspense typical of a crime thriller, the novel also explores themes of pain, guilt, loss, and the consequences of choices made many years ago. These themes add depth to the story and make it much more than a simple hunt for a murderer. It is a book that perfectly blends tension, mystery, and emotion.
“Hide and Seek” is an intelligent, dark, and utterly gripping thriller that kept me on the edge of my seat until the very last page. Søren Sveistrup once again proves that he knows how to craft complex stories and memorable characters. For me, this sequel lived up to the expectations created by „The Chestnut Man” and was undoubtedly a five-star read that I highly recommend to anyone who enjoys well-crafted crime thrillers.
