- Rating: ★☆☆☆☆
- Editura: Trei
- Traducere: Oana Dușmănescu
- Pagini: 512
- Goodreads: Stăpâna
- Poate fi cumpărată de aici: https://www.edituratrei.ro/carte/stapana/13522/
Am terminat „Stăpâna” cu un sentiment de dezamăgire, deși, sincer, nu aveam așteptări prea mari după ce am citit „Mister”. Speram totuși la o evoluție sau măcar la o poveste ceva mai interesantă, dar, din păcate, lucrurile au rămas la fel de previzibile și lipsite de profunzime.
Intriga mi s-a părut foarte liniară, fără mari surprize. Parcă tot ce se întâmplă este de așteptat, fără nicio întorsătură care să te țină cu adevărat captivat. Mi-a lipsit o poveste care să mă facă să simt că merită să investesc timpul în ea. Dialogurile sunt destul de simple, iar interacțiunile dintre Maxim și Alessia nu m-au impresionat. Relația lor mi s-a părut forțată, fără emoția autentică la care m-aș fi așteptat.
Cât despre personaje, am avut dificultăți în a mă conecta cu ele. Maxim e portretizat ca acel tip bogat și „perfect”, dar, din păcate, nu mi-a lăsat impresia că are multă adâncime. Alessia, deși are un trecut interesant, mi s-a părut că nu a evoluat suficient ca personaj, și mi-aș fi dorit să fie mai bine conturată și să aibă o voce mai puternică.
Stilul de scriere este destul de simplu și, din păcate, nu ajută povestea să fie mai captivantă. Uneori, paragrafele sunt cam lungi și greu de urmărit, iar ritmul narațiunii e destul de lent. Nu am simțit că mă atrage în lumea pe care încearcă să o creeze, ceea ce a făcut lectura să pară mai greoaie decât ar fi trebuit.
Atmosfera „glamour” și decorurile luxoase ar fi putut să ofere ceva interesant, dar, din păcate, totul a părut cam superficial și fără prea multă substanță. Nu am reușit să mă simt transportată într-o lume cu adevărat fascinantă, ci mai degrabă într-un decor strălucitor, dar gol de conținut.
În concluzie, „Stăpâna” nu m-a convins. Povestea, personajele și stilul de scriere nu au fost ceea ce căutam, și mă așteptam la mai mult, chiar și pentru o continuare. Nu aș recomanda această carte dacă vă doriți ceva cu mai multă profunzime sau emoție.
The Missus – E.L. James (Mister & Missus, #2)
I finished “The Missus” with a sense of disappointment, although, to be honest, I didn’t have high expectations after reading “The Mister.” Still, I was hoping for some improvement or at least a more engaging story, but unfortunately, everything remained just as predictable and lacking in depth.
The plot felt very linear, without any major surprises. It seemed like everything that happened was entirely expected, with no twists to truly keep you hooked. I missed a storyline that made me feel it was worth investing my time in. The dialogue was fairly basic, and the interactions between Maxim and Alessia failed to impress me. Their relationship felt forced, lacking the genuine emotion I had hoped for.
As for the characters, I struggled to connect with them. Maxim is portrayed as the wealthy, “perfect” type, but unfortunately, he didn’t strike me as having much depth. Alessia, while she does have an intriguing backstory, felt underdeveloped as a character. I wish she had been more fleshed out and had a stronger voice.
The writing style is quite simple, and unfortunately, it doesn’t help make the story more engaging. At times, the paragraphs felt long and cumbersome, and the pacing was rather slow. I didn’t feel drawn into the world the book attempted to create, which made the reading experience feel heavier than it should have.
The “glamour” and luxurious settings could have added something interesting, but sadly, it all felt rather superficial and lacking substance. I couldn’t immerse myself in a truly captivating world; instead, it felt like a shiny, but hollow, backdrop.
In conclusion, “The Missus” didn’t win me over. The story, characters, and writing style weren’t what I was looking for, and I expected more, even for a sequel. I wouldn’t recommend this book if you’re looking for something with more depth or emotion.
Lasă un răspuns