„Vara noastră de demult” de Roxanne Veletzos este o lectură care mi-a rămas adânc întipărită în inimă. Cartea te transportă în Ungaria anului 1943, într-un decor în care pacea aparentă a unui oraș idilic este pe cale să fie spulberată de umbrele războiului și de o poveste de dragoste interzisă.

Personajul principal, Eva César, este o tânără nobilă care, la prima vedere, pare să aibă o viață perfectă: o familie aristocrată, o nuntă planificată cu un bărbat respectat și viitorul asigurat. Totuși, sub această fațadă, se află o tânără care simte nevoia să se elibereze de sub controlul unui tată sever și de presiunea unei societăți rigide. Mi-a fost imposibil să nu mă conectez cu dorința Evei de libertate și de a găsi un sens autentic în viața sa, dincolo de obligațiile impuse.

Totul se schimbă pentru Eva atunci când îl întâlnește pe Aleandro, un violonist rom, un personaj care mi-a rămas în minte prin pasiunea sa pentru muzică și prin spiritul său liber. Dragostea lor, deși condamnată de vremurile și normele sociale, este profundă și tulburătoare. A fost fascinant să asist la felul în care această poveste de dragoste se dezvoltă în ciuda tuturor obstacolelor, numai pentru a fi brutal despărțiți de o lume plină de ură și intoleranță.

Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost modul în care Veletzos reușește să îmbine o poveste personală cu marile drame ale istoriei. Cartea nu este doar despre Eva și Aleandro, ci despre felul în care războiul, revoluția și trecerea timpului modelează viețile celor implicați. Fiecare pagină este încărcată de emoție, de la ororile războiului la tensiunile Revoluției Maghiare din 1956, toate aceste evenimente lăsând urme adânci în destinele personajelor.

Veletzos explorează, de asemenea, prețul devastator al secretelor și al deciziilor greșite. Eva și Aleandro, deși separați, nu pot uita acea vară magică, iar amintirea ei le bântuie viețile și deciziile, într-un mod care mi-a arătat cât de puternice pot fi legăturile create în momente de intensă vulnerabilitate.

Pentru mine, „Vara noastră de demult” nu este doar o poveste de dragoste, ci o meditație asupra rezilienței spiritului uman în fața adversității. M-a impresionat cum, în ciuda tuturor suferințelor și pierderilor, există o lumină care nu se stinge, o speranță care continuă să trăiască. Este o carte care te face să reflectezi asupra sacrificiilor pe care le facem din dragoste și asupra modului în care trecutul ne modelează viitorul.

Această carte m-a purtat printr-un carusel emoțional, mi-a rupt inima și, totodată, mi-a oferit speranță. O recomand din toată inima celor care iubesc poveștile de dragoste complexe, dar și celor care apreciază o scriere sensibilă, cu personaje bine conturate și un fundal istoric bogat. Pentru mine, este fără îndoială o lectură de cinci stele, care merită fiecare minut petrecut în paginile sale.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.