Cartea „O vară în Provence” de Lucy Coleman promitea o escapadă idilică în inima Franței, urmărind povestea unui cuplu care își ia o pauză de la viața de zi cu zi. Fern și Aiden, după ce câștigă la loterie, se găsesc într-o situație neașteptată. Fern visează să își achite ipoteca și să își amenajeze căminul pentru o viață de familie, în timp ce Aiden decide să călătorească în Australia pentru a se regăsi. Neavând aceeași pasiune pentru călătorii, Fern optează să își petreacă anul în Provence, la fermecătorul Château de Vernon.

Deși premisa cărții promitea o evadare minunată într-un peisaj idilic, am fost dezamăgită de repetitivitatea acțiunii și de abundența clișeelor. Mi s-a părut că multe dintre întâmplările din carte se repetau, făcând povestea previzibilă și uneori plictisitoare. Personajele, în loc să fie fascinante și complexe, mi-au părut enervante și greu de îndrăgit. Fern și Aiden au reacții și decizii care nu sunt mereu justificate, ceea ce le face greu de simpatizat.

În ciuda frumuseții descrierilor peisajelor din Provence și a ideii interesante de a explora relațiile într-o perioadă de pauză, nu am reușit să mă conectez cu povestea așa cum mi-aș fi dorit. Întâlnirea dintre Fern și Nico, pictorul tulburat, deși promitea un fir narativ intrigant, a fost și ea plină de momente previzibile și replici clișeice.

În concluzie, „O vară în Provence” are farmecul său datorită decorului splendid și premisei promițătoare. Deși inițial am simțit că mă pot conecta la un anumit nivel cu Fern, acțiunea repetitivă, clișeele și personajele enervante au diminuat considerabil plăcerea lecturii. Este o lectură ușoară, ideală pentru cei care caută o poveste de vară relaxantă, dar nu a reușit să îmi atingă așteptările.

Cartea a fost citită în #buddyreading cu @ancaogra.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.