- Rating: ★★★★★
- Editura: Crime Scene Press
- Traducere: Liviu Szoke
- Pagini: 384
- Goodreads: Son
- Poate fi cumpărată de aici: https://crimescenepress.ro/product/son
Mi-a plăcut foarte mult „Son” și cred că este genul de thriller care reușește să te țină aproape de poveste chiar și atunci când acțiunea nu este una foarte alertă. Cartea m-a atras în primul rând prin ancheta polițistă, dar ceea ce mi-a plăcut cel mai mult a fost faptul că investigația este privită dintr-un unghi puțin diferit. De această dată, nu urmărim doar munca poliției, ci avem și perspectiva lui Kari Voss, psiholog specializat în memorie, limbajul corpului și comportamentul uman, care lucrează ca specialist pentru poliția din Oslo. Este cunoscută și sub porecla de „detectorul uman de minciuni”, iar această abilitate a ei aduce un plus foarte interesant poveștii, pentru că Kari încearcă să descopere adevărul nu doar din dovezi și declarații, ci și din felul în care oamenii se comportă și din lucrurile pe care încearcă să le ascundă.
Kari Voss este, fără îndoială, personajul care mi-a rămas cel mai mult în minte. În spatele profesionistei foarte atente și inteligente se află însă o femeie care poartă de ani întregi o durere uriașă. Soțul ei și-a pierdut viața într-un incendiu izbucnit la o cabană de la munte, iar în urmă cu șapte ani, viața ei s-a schimbat definitiv din cauza dispariției fiului său, Vetle, care a fost răpit chiar în ziua în care își sărbătorea aniversarea. Pentru Kari, timpul nu a reușit să închidă această rană. Au trecut șapte ani, însă ea refuză să renunțe la speranța că își va găsi copilul. Este una dintre părțile poveștii care m-au făcut să mă apropii cel mai mult de personaj, pentru că vedem cât de greu îi este să meargă mai departe și cât de mult din viața ei este încă legată de dispariția lui Vetle. Nici tatăl ei, un fost polițist ajuns la pensie, nu a abandonat cazul și continuă să caute răspunsuri pe cont propriu.
În prezent, Kari este atrasă într-o nouă anchetă, una care o va afecta mult mai mult decât și-ar fi imaginat. În localitatea Son are loc o crimă teribilă, chiar în ajun de Halloween. Două adolescente sunt găsite ucise într-o casă de vacanță, iar ceea ce face cazul și mai tulburător este faptul că cele două fete erau printre cele mai bune prietene ale lui Vetle. La prima vedere, pare că poliția are un vinovat și că lucrurile pot fi lămurite destul de repede, însă Kari nu este convinsă că totul este atât de simplu. Sunt prea multe lucruri care nu se leagă, prea multe comportamente suspecte și prea multe întrebări fără răspuns.
Mi-a plăcut foarte mult să urmăresc această investigație și să încerc, alături de personaje, să înțeleg ce s-a întâmplat cu adevărat. Kari nu acceptă cu ușurință explicația cea mai evidentă și începe să analizeze oamenii din jurul victimelor, să pună întrebări și să caute lucrurile care nu sunt spuse. În acest demers, face echipă cu Ramona Norum, inspectoare-șefă, iar relația dintre cele două mi s-a părut foarte interesantă. Avem, practic, două femei cu moduri diferite de a privi o anchetă, care ajung să lucreze împreună pentru a descoperi cine este cu adevărat responsabil pentru crime. Împreună, ele încep să descopere că oamenii din Son ascund mai multe decât lasă să se vadă și că adevărul este mult mai complicat decât pare la început.
Deși ritmul nu este unul foarte rapid și nu avem parte de o acțiune intensă la fiecare capitol, nu am simțit că povestea devine plictisitoare. Din contră, am rămas constant curioasă și am avut mereu senzația că mai există o piesă importantă care trebuie descoperită. Tocmai această dorință de a afla adevărul m-a făcut să continui să citesc. Cartea construiește tensiunea treptat, iar întrebările se adună pe măsură ce ancheta avansează. Vrei să afli cine minte, ce încearcă fiecare personaj să ascundă și, mai ales, dacă Jesper este într-adevăr vinovat sau dacă în spatele crimelor se află ceva mult mai complicat.
Un alt aspect care mi-a plăcut foarte mult a fost modul în care sunt construite personajele. Chiar dacă în poveste apar mai multe personaje, nu am avut probleme să țin minte cine este fiecare. Ele sunt introduse treptat, iar relațiile dintre personaje sunt explicate suficient de bine pentru a putea înțelege legăturile dintre ele. În plus, autorii nu se limitează la a ne prezenta personajele prin meseria lor sau prin rolul pe care îl au în anchetă. Ajungem să le cunoaștem și din punct de vedere personal, să vedem ce își doresc, ce le motivează și ce încearcă să ascundă.
Pentru mine, aceasta a fost una dintre cele mai reușite părți ale romanului. Mi-a plăcut că personajele au mai multe laturi și că nu sunt construite ca niște simple piese într-un puzzle polițist. Le vedem ambițiile profesionale, dar și slăbiciunile, frustrările, pierderile și problemele pe care le duc cu ele. În cazul lui Kari, mai ales, partea profesională se împletește permanent cu drama ei personală. Ea încearcă să analizeze comportamentul altora și să descopere când cineva minte, în timp ce propria ei viață este plină de întrebări la care încă nu a găsit un răspuns. Tocmai această contradicție mi s-a părut foarte bine realizată.
Mi-a plăcut și atmosfera cărții. Avem un thriller nordic întunecat, în care misterul crimelor se combină cu secrete vechi, relații complicate și dureri personale. Son pare, la început, o localitate în care oamenii își văd liniștiți de viețile lor, însă, pe măsură ce Kari și Ramona sapă mai adânc, ies la suprafață lucruri pe care unii ar fi preferat să le țină ascunse. Ideea că aproape fiecare personaj poate avea un secret și că aparențele pot fi înșelătoare se potrivește foarte bine cu rolul lui Kari de specialistă în comportamentul uman.
Pentru mine, „Son” a fost mai mult decât o simplă poveste despre găsirea unui criminal. Mi-a plăcut să urmăresc ancheta, să încerc să-mi dau seama cine spune adevărul și cine ascunde ceva, dar în același timp mi-a plăcut să descopăr povestea lui Kari și să înțeleg cât de mult este afectată de propria tragedie. Dispariția lui Vetle rămâne o parte importantă a poveștii și creează o legătură foarte interesantă între trecut și investigația din prezent. Cu cât Kari descoperă mai multe despre victime și despre oamenii din jurul lor, cu atât apare și întrebarea dacă toate aceste lucruri au vreo legătură cu ceea ce i s-a întâmplat fiului ei.
În final, „Son” este o carte pe care am citit-o cu foarte multă plăcere și pe care o recomand în special celor care iubesc thrillerele în care misterul se construiește treptat și personajele au la fel de multă importanță ca ancheta. Nu este un roman bazat exclusiv pe acțiune și răsturnări de situație rapide, ci unul care te face să observi oamenii, să le analizezi reacțiile și să te întrebi cât de bine îi putem cunoaște, de fapt. Mi-a plăcut foarte mult combinația dintre investigația polițistă, psihologie, secrete de familie și drama personală a lui Kari. Iar faptul că am rămas permanent cu dorința de a afla adevărul și de a înțelege cine este vinovat spune, pentru mine, tot ce trebuie.
Son – Thomas Enger & Johana Gustawsson (Kari Voss, #1)
I really enjoyed “Son” and I think it is the kind of thriller that manages to keep you close to the story even when the action itself is not particularly fast-paced. The book first caught my attention because of the police investigation, but what I liked most was the fact that the investigation is approached from a slightly different angle. This time, we are not only following the work of the police, but we also get Kari Voss’s perspective. She is a psychologist specializing in memory, body language, and human behavior, and she works as a specialist for the Oslo police. She is also known by the nickname “the human lie detector,” and this ability of hers adds a very interesting element to the story, because Kari tries to uncover the truth not only through evidence and statements, but also through the way people behave and the things they are trying to hide.
Kari Voss is, without a doubt, the character who stayed with me the most. Behind the highly observant and intelligent professional, however, there is a woman who has been carrying enormous pain for years. Her husband lost his life in a fire that broke out at a mountain cabin, and seven years ago, her life changed forever because of the disappearance of her son, Vetle, who was kidnapped on the very day he was celebrating his birthday. For Kari, time has not managed to heal this wound. Seven years have passed, but she refuses to give up hope that she will find her child. This was one of the parts of the story that made me feel closest to the character, because we see how difficult it is for her to move forward and how much of her life is still connected to Vetle’s disappearance. Even her father, a retired former police officer, has not abandoned the case and continues to look for answers on his own.
In the present, Kari is drawn into a new investigation, one that will affect her far more than she could have imagined. A terrible crime takes place in the town of Son, on the eve of Halloween. Two teenage girls are found murdered in a holiday home, and what makes the case even more disturbing is the fact that the two girls were among Vetle’s best friends. At first glance, it seems that the police have a suspect and that things can be cleared up fairly quickly, but Kari is not convinced that everything is that simple. There are too many things that do not add up, too many suspicious behaviors, and too many unanswered questions.
I really enjoyed following this investigation and trying, alongside the characters, to understand what actually happened. Kari does not easily accept the most obvious explanation and begins analyzing the people around the victims, asking questions, and looking for the things that are left unsaid. In this process, she teams up with Ramona Norum, a chief inspector, and I found the relationship between the two very interesting. We essentially have two women with different ways of approaching an investigation, who end up working together to discover who is truly responsible for the murders. Together, they begin to uncover the fact that the people of Son are hiding more than they let on and that the truth is far more complicated than it initially appears.
Although the pacing is not particularly fast and we do not get intense action in every chapter, I never felt that the story became boring. On the contrary, I remained constantly curious and always had the feeling that there was another important piece that still needed to be discovered. It was precisely this desire to find out the truth that made me keep reading. The book builds the tension gradually, while the questions pile up as the investigation progresses. You want to find out who is lying, what each character is trying to hide, and, most importantly, whether Jesper is actually guilty or whether there is something much more complicated behind the murders.
Another aspect I really liked was the way the characters are developed. Even though there are several characters in the story, I did not have any trouble remembering who was who. They are introduced gradually, and the relationships between the characters are explained well enough for us to understand the connections between them. In addition, the authors do not limit themselves to presenting the characters through their professions or the roles they play in the investigation. We also get to know them on a personal level, seeing what they want, what motivates them, and what they are trying to hide.
For me, this was one of the strongest parts of the novel. I liked the fact that the characters have several different sides and are not simply presented as pieces in a police puzzle. We see their professional ambitions, but also their weaknesses, frustrations, losses, and the problems they carry with them. In Kari’s case especially, her professional life is constantly intertwined with her personal tragedy. She tries to analyze other people’s behavior and determine when someone is lying, while her own life is filled with questions she still has not found answers to. I thought this contradiction was particularly well done.
I also really liked the atmosphere of the book. We have a dark Nordic thriller in which the mystery surrounding the murders is combined with old secrets, complicated relationships, and personal pain. At first, Son seems to be a quiet town where people simply go about their lives, but as Kari and Ramona dig deeper, things come to the surface that some people would have preferred to keep hidden. The idea that almost every character may have a secret and that appearances can be deceiving fits very well with Kari’s role as a specialist in human behavior.
For me, “Son” was more than just a story about finding a murderer. I enjoyed following the investigation and trying to figure out who was telling the truth and who was hiding something, but at the same time, I liked discovering Kari’s story and understanding just how deeply she is affected by her own tragedy. Vetle’s disappearance remains an important part of the story and creates a very interesting connection between the past and the investigation in the present. The more Kari discovers about the victims and the people around them, the more the question arises of whether any of these things are connected to what happened to her son.
In the end, “Son” was a book I read with great pleasure, and I especially recommend it to those who love thrillers in which the mystery is built gradually and the characters are just as important as the investigation. It is not a novel based exclusively on action and rapid plot twists, but one that makes you pay attention to people, analyze their reactions, and wonder how well we can actually know the people around us. I really liked the combination of the police investigation, psychology, family secrets, and Kari’s personal drama. And the fact that I was constantly left wanting to discover the truth and understand who was guilty says, to me, everything that needs to be said.
