- Rating: ★★★★☆
- Editura: Corint, imprint CorinTeens
- Traducere: Roxana Brînceanu
- Pagini: 400
- Goodreads: Acolo unde sălășluiește întunericul
- Poate fi cumpărată de aici: https://edituracorint.ro/acolo-unde-salasluieste-intunericul.html
Am citit „Acolo unde sălășluiește întunericul” cu senzația că intru într-un basm polonez întunecat, din acelea în care simți că pădurea te privește, iar dorințele au preț. Este un fantasy gotic, cu atmosferă densă, care m-a atras prin ideea centrală: o fată care ar vrea să scape de magia ei „rea” ajunge să facă un pact și mai primejdios ca să se elibereze. Tonul cărții are acea combinație de frumusețe și teamă care te ține captiv în poveste.
Eroina, Liska, crede că magia o face monstru. Ani la rând a încercat s-o suprime, iar asta i-a adus numai necazuri. Disperată, fuge din sat și pornește singură în pădurea unde bântuie spirite și demoni, hotărâtă să fure legendara floare de ferigă. Cine o culege își poate pune o singură dorință – iar Liska vrea doar să scape de darul ei blestemat. Numai că pădurea nu iartă: Liska este prinsă de Leszy, demonul-paznic al codrului. Ca să nu moară, fata face un târg: un an în slujba lui în schimbul florii și al dorinței.
Dusă la conacul aproape ruinat al lui Leszy, Liska începe să afle regulile casei și să audă șoapte despre cei care au mai făcut cândva același pact. Descoperă repede că nu este prima… iar ceilalți au dispărut fără urmă. În timp ce își îndeplinește datoriile, fata simte că pădurea se schimbă: ceva vechi și nemilos se trezește, ceva care îl sperie chiar și pe demon. De aici, miza nu mai este doar dorința Liskăi, ci supraviețuirea – și poate salvarea unui loc care trăiește în frică. Pentru a învinge, Liska trebuie să facă pace cu ea însăși și să accepte partea de „monstru” pe care a încercat s-o alunge.
Mi-a plăcut mult cum este conturat personajul Liskăi. Este curajoasă, dar nu invincibilă; greșește, se teme, se încăpățânează, învață. Drumul ei este despre acceptare de sine, iertare și alegerea de a nu te mai ascunde. Leszy este exact tipul de figură gotică pe care o vreau în astfel de povești: enigmatic, rece la suprafață, dar cu straturi de istorie și durere. Relația dintre ei pornește din neîncredere și reguli, se transformă în colaborare, și, pe parcurs, capătă o tensiune romantică care nu acoperă partea întunecată, ci o luminează pe alocuri. Pădurea, spiritele, vânătorii de demoni și conacul însuși funcționează ca personaje secundare – fiecare scenă are un mic ecou de legendă est-europeană.
Atmosfera este punctul forte: proză bogată, imagini care îți rămân în minte, simboluri clare (floarea de ferigă, casa ruinată, glasurile pădurii). Mi-a plăcut echilibrul dintre scenele tulburătoare (vânători de demoni, bântuiri, urmăriri) și momentele mai domestice, lente, în care vezi ce înseamnă cu adevărat „un an în slujba demonului”. Tema traumei și a reprimării este tratată cu grijă, iar finalul răsplătește emoțional călătoria Liskăi.
De ce i-am oferit patru stele și nu cinci? Pe alocuri, ritmul încetinește prea mult – proza luxuriantă este frumoasă, dar uneori am simțit că întârzie dezvăluiri importante. Câteva mistere legate de foștii slujitori sunt ținute prea mult în umbră, iar anumite reguli ale magiei pădurii rămân neclare până târziu. Nu strică povestea, dar te poate scoate puțin din tensiune dacă vrei explicații mai devreme.
Per total, „Acolo unde sălășluiește întunericul” mi s-a părut o poveste despre identitate, sacrificiu și iertare, așezată pe o fundație de folclor polonez și gotic romantic. O recomand celor care iubesc basmele întunecate, pactele periculoase și dinamica „monstru neînțeles versus fată inteligentă”. Pentru mine, este o lectură care rămâne în minte și în inimă.
Where the Dark Stands Still – A.B. Poranek
I read „Where the Dark Stands Still” with the feeling that I was stepping into a dark Polish fairytale, the kind where you sense the forest watching you and every wish comes at a price. It’s a gothic fantasy with a dense atmosphere, and what drew me in was the central idea: a girl who wants to escape her “evil” magic ends up making an even more dangerous pact to be free. The tone of the book blends beauty with fear, keeping you captivated by the story.
The heroine, Liska, believes that magic makes her a monster. For years she tried to suppress it, and it only brought her trouble. Desperate, she runs away from her village and ventures alone into the forest haunted by spirits and demons, determined to steal the legendary fern flower. Whoever picks it can make a single wish – and Liska only wants to rid herself of her cursed gift. But the forest does not forgive: Liska is caught by Leszy, the guardian demon of the woods. To save her life, she makes a bargain – one year in his service in exchange for the flower and the wish.
Taken to Leszy’s nearly ruined manor, Liska begins to learn the rules of the house and hears whispers about others who once made the same pact. She soon discovers she is not the first… and that the others vanished without a trace. As she carries out her duties, she feels the forest changing: something ancient and merciless is awakening, something that even frightens the demon. From here, the stakes are no longer just Liska’s wish, but survival – and perhaps saving a place that lives in fear. To win, Liska must make peace with herself and accept the “monster” side she has tried so hard to banish.
I really liked how Liska’s character is portrayed. She’s brave, but not invincible; she makes mistakes, feels fear, is stubborn, and learns. Her journey is about self-acceptance, forgiveness, and choosing not to hide anymore. Leszy is exactly the kind of gothic figure I want in such stories: enigmatic, cold on the surface, but with layers of history and pain. Their relationship begins with distrust and strict rules, grows into cooperation, and gradually develops a romantic tension that doesn’t erase the darkness but occasionally illuminates it. The forest, the spirits, the demon hunters, and the manor itself work as secondary characters – every scene carries a faint echo of an Eastern European legend.
The atmosphere is the book’s strongest point: lush prose, imagery that lingers in your mind, and clear symbols (the fern flower, the ruined house, the voices of the forest). I appreciated the balance between unsettling scenes (demon hunters, hauntings, chases) and the slower, more domestic moments where you see what “a year in the demon’s service” truly means. The theme of trauma and repression is handled with care, and the ending emotionally rewards Liska’s journey.
Why four stars and not five? At times, the pacing slows down too much – the luxuriant prose is beautiful, but sometimes I felt it delayed important revelations. A few mysteries about the former servants are kept in the shadows for too long, and some of the forest’s magical rules remain unclear until late in the story. It doesn’t ruin the tale, but it can pull you out of the tension if you’re craving answers sooner.
Overall, „Where the Dark Stands Still” struck me as a story about identity, sacrifice, and forgiveness, rooted in Polish folklore and gothic romance. I’d recommend it to anyone who loves dark fairytales, dangerous bargains, and the “misunderstood monster versus clever girl” dynamic. For me, it’s a book that lingers in both mind and heart.
Lasă un răspuns