„Haunting Adeline” este o poveste care m-a atras inițial prin premisa sa întunecată și promisiunea unei atmosfere intense, dar, din păcate, a lăsat mult de dorit în ceea ce privește execuția.

Am fost intrigată de ideea unei relații toxice și a unui thriller psihologic, însă pe măsură ce am avansat în poveste, am simțit că tensiunea, care trebuia să fie punctul central, nu a fost suficient dezvoltată. Așteptam o explorare mai profundă a minților personajelor, o dezvăluire mai subtilă a pericolului și o tensiune care să te țină cu sufletul la gură. Din păcate, povestea s-a simțit mai mult forțată decât captivantă.

Personajele principale – Adeline și Zade – au avut potențialul de a fi complexe, dar au sfârșit prin a fi unidimensionale. Adeline, deși portretizată inițial ca o femeie puternică, a început să îmi pară tot mai pasivă pe măsură ce povestea avansa. Era greu să mă atașez de ea, mai ales că multe dintre deciziile ei păreau nejustificate sau nerealiste. Pe de altă parte, Zade a fost descris ca un „antierou” întunecat, dar modul în care acțiunile sale au fost romantizate mi-a creat o senzație de disconfort. În loc să fie un thriller psihologic bine construit, a părut mai mult o fantezie cu elemente dubioase.

Ritmul cărții a fost, de asemenea, problematic. Unele scene au fost nejustificat de lungi și repetitive, ceea ce a făcut ca lectura să devină obositoare în anumite momente. Scenele de violență sau erotice păreau să fie inserate doar pentru a șoca, mai degrabă decât pentru a contribui la dezvoltarea firească a poveștii. De multe ori m-am întrebat dacă scopul a fost să șocheze cititorul mai degrabă decât să creeze un fir narativ captivant.

Un alt aspect care m-a deranjat a fost lipsa clară de echilibru între thriller și romantism. În loc să fie o combinație bine integrată între o poveste de dragoste tensionată și un thriller întunecat, mi s-a părut că autorul a încercat să jongleze prea multe lucruri simultan, fără să le aprofundeze pe niciunul. Aș fi vrut să văd o mai bună construcție a suspansului, mai ales că, la bază, premisa chiar avea potențialul de a mă ține în priză.

În concluzie, „Haunting Adeline” m-a lăsat cu sentimente amestecate și, din păcate, mai mult dezamăgită decât intrigată. A fost o lectură care a promis multe, dar care nu a reușit să ofere emoțiile sau profunzimea pe care o căutam. Dacă îți plac poveștile mai întunecate și relațiile toxice, poate vei găsi ceva de apreciat în ea, dar pentru mine, nu a fost suficient de bine echilibrată pentru a-mi menține interesul.

Cartea a fost citită în #buddyreading cu @books_and.hikes , și aș vrea să spun că am avut despre ce să discutăm, dar acțiunea cărții ne-a lăsat fără cuvinte.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.